About
Cateva chestii formale despre mine:
Andreea Toma, 19, Brasov
De putin timp m-am mutat in Bucuresti, decizie importanta in contextul ultimelor mele planuri 
De ce m-am mutat? Nu pentru ca e la moda, nici pentru mi-ar placea orasu asta care ma inghite in fiecare zi mai mult. Pentru ca aveam nevoie de schimbari, pentru ca nu am reusit sa ma hotarasc ce vreau de fapt atunci cand am terminat liceul, pentru ca am vrut sa fiu sigura ce veau inainte sa-mi iau soarta in maini si pentru ca e singura mea sansa sa nu ma plafonez. Probabil ca nu sunt nici prima nici ultima.
Parcursul meu scolar a fost unul relativ plicticos. Din clasa a cincea am avut “on(r)oarea” de a fi intrat la prestigiosul Colegiu National “Andrei Saguna” din Brasov, iar in clasa a noua inspiratia de a continua liceul in acelasi loc. Au fost deci opt ani in care mi-au intrat in toti porii valorile si mandria de a fi sagunista. Acum sunt putin ironica si dezamagita, dar pana la urma nu am de ce sa ma plang. Oricum nu aveam unde sa nimeresc mai bine Si a venit si clasa a doisprezecea, aia stresanta, in care ai meditatii in fiecare zi, cand daca nu atingi limita superioara a nivelului de stres si agitatie pici bacu si-atunci e deja sfarsitu lumii 
devii o paria a societatii. Pot sa zic acum din toata inima ca n-as mai vrea sa trec prin asta si nu pentru ca a fost cine stie ce mare rahat bacu asta, ci doar pentru ca mi-a cam tocat nervii si mi-a afectat deciziile. Ca sa nu mai zic de circul cu celebrele varinate de bac care au inoculat un fel de paranoia nationala. It was fun after all ;)) In toata valtoarea asta eu imi decideam viitorul:)) Urmand un liceu teoretic cu profil real am trait mereu cu impresia ca politehnica m-asteapta 
si, ce e mai trist, m-am pregatit pentru asta. Insa, cu cat ma apropiam mai mult de examenul existential parca incepea sa-mi displaca ideea. Ce sa caut eu in politehnica? Am innebunit de tot? Sa ies cadavru ambulant dupa 4 ani de facultate si cu o diploma de inginer?? No, thanks! Si m-am redirectionat putin, dar nu prea mult ca nu credeam ca rezist la socuri. Intr-un final am intrat a treia la facultatea de info, cu multe sperante si-am plecat dupa trei luni cu mari dezamagiri. Nu prea imi gaseam locul si asta imi provoca o anxietate destul de nasoala. Ceea ce m-a scos din starea asta a fost facultatea de Comunicare si Relatii publice, pe care o faceam la distanta. No, si atunci mi-am dat seama ca parca ma “potrivesc” si eu undeva.. si-am hotarat sa vin aici sa particip la cursurile de la zi si sa-mi fac loc prin lumea asta a relatiilor publice si-a publicitatii.
Scopul acestui blog este acela al iesirii din anonimat.
See me grow up